Curtea de Apel Timișoara a pronunțat vineri, după o ședință-maraton de 25 de ore desfășurată pe parcursul a două zile, o hotărâre prin care 19 imobile — hoteluri, complexe hoteliere și băi termale — din stațiunea Băile Herculane sunt confiscate în favoarea statului român. Printre clădirile confiscate se numără Complexul Hotelier Hercules, hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita, Roman, băile termale Apollo, Hebe, Neptun, precum și sanatorii, pavilioane medicale și Cazinoul din Băile Herculane. Instanța a pronunțat condamnări cu executare pentru șase persoane implicate în dosar. Pedepsele includ: avocatul Alexandru Gavrilescu – 10 ani și 4 luni de închisoare, lichidatorii Mioara Dumitrache și Victorița Oprea – câte 9 ani fiecare, executorul judecătoresc Gheorghe Brad – 7 ani, și alți doi inculpați cu pedepse de 6 și 5 ani. Fostul deputat Iosif Armaș, considerat în anchetă „creierul afacerii”, scapă de pedeapsă cu închisoarea, întrucât faptele s-au prescris, dar instanța îi confiscă 4,8 milioane de euro. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Dosarul a fost instrumentat de DIICOT Caraș-Severin, iar ancheta vizează o perioadă cuprinsă între 2001 și 2016. Potrivit rechizitoriului, o grupare condusă de Iosif Armaș ar fi folosit bani obținuți din vânzarea ilegală a rezervei de zahăr a statului pentru a cumpăra imobile strategice din Herculane. 

Cum au fost “preluate” hotelurile istorice de patrimoniu

Conform procurorilor DIICOT, totul începe în jurul anului 2001, când Iosif Armaș (fost deputat) conducea compania Argirom Internațional. Gruparea lui Armaș ar fi obținut, “cu titlu de împrumut”, milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat, cu obligația de returnare într-un interval (legat în anchetǎ) – dar acea restitutie nu ar mai fi avut loc. În loc să restituie zahărul, banii obținuți din vânzarea lui ar fi fost folosiți pentru a finanța achiziția imobiliarelor valoroase din Herculane: hoteluri, băi termale, clădiri istorice.

Împrumuturi “fictive” și oferte camătă

Hercules SA (societatea care deținea numeroase imobile în stațiune) ar fi contractat împrumuturi de la persoane (inclusiv legate de gruparea Armaș), pe baza unor “contracte-executorii”, adică titluri ce puteau fi folosite pentru executări silite dacă nu erau plătite. Dobânzile la aceste împrumuturi erau semnificativ mai mari decât ce ar fi fost legal/normal, conform anchetatorilor.

Pentru a garanta aceste împrumuturi, gruparea a pus ca gaj clădiri istorice importante din stațiune (hoteluri, băi, sanatorii). Pentru că nu s-au putut plăti datoriile, executorii judecătorești au început să scoată la executare silită imobilele ipotecate — clădiri valoroase din centrul istoric al stațiunii. Astfel, proprietățile au fost adjudecate (achiziționate) de către entități apropiate grupării Armaș, la prețuri foarte scăzute (după ce fuseseră puse gaj pentru datoriile fictive). În dosarul DIICOT se menționează că au fost vândute în total 21 de proprietăți (hoteluri, băi, păduri) prin acest mecanism fictiv sau fraudulos, printre care hoteluri ca Apolo, Roman, Decebal, Traian, și clădiri termale (Apollo, Hebe), cazinoul etc.

Ancheta susține că unele dintre aceste imobile au fost vândute chiar după ce DIICOT pusese sechestru pe ele. Ar fi fost folosite documente antedatate sau alte artificii legale pentru a permite tranzacții ilegale. Astfel, patrimoniul stațiunii nu doar că a fost preluat fraudulos, dar a fost și “distribuit” printre membri ai grupării sau persoane implicate, evitând recuperarea ușoară de către stat. Printre acuzați se află, pe lângă Armaș, mai mulți lichidatori judiciari, executori judecătorești și avocați. Aceștia ar fi facilitat scoaterea clădirilor din patrimoniul Hercules SA și transferul acestora către entități controlate de rețea.

Potrivit rechizitoriului, unii dintre participanți erau “executați silit” pe baza acelorași împrumuturi fictive, ceea ce le-a permis să dobândească imobilele la prețuri foarte mici. Gruparea pare să fi funcționat ca un grup infracțional organizat, potrivit DIICOT, cu mai multe infracțiuni: delapidare, constituire grup infracțional, abuz în serviciu, spălare de bani, înșelăciune ș.a. Anchetatorii au susținut că gruparea nu urmărea modernizarea stațiunii, ci profitul imobiliar: să pună mâna pe clădiri valoroase istorice, să le controleze pe termen lung și să le folosească ca garanții sau ca active de tranzacționat.

În final, 19 dintre imobilele istorice (hoteluri, băi termale, sanatorii, cazinou etc.) au fost confiscate de instanță și vor reveni în patrimoniul statului, conform deciziei Curții de Apel Timișoara. Deși Armaș este considerat “creierul” afacerii, el a scăpat de unele acuzații prin prescriere, dar instanța a dispus confiscarea a 4,8 milioane de euro de la el.